Profil Dipper și Non-Dipper — Tensiunea Nocturnă Contează
Ce Înseamnă „Dipper" și „Non-Dipper"?
În mod normal, tensiunea arterială scade cu 10–20% în timpul somnului față de valorile din timpul zilei. Acest fenomen fiziologic se numește „dipping nocturn" și reflectă relaxarea sistemului cardiovascular în timpul odihnei.
În funcție de amploarea scăderii nocturne, MAATA clasifică pacienții în:
- Dipper normal — scădere nocturnă de 10–20% (profil fiziologic)
- Non-dipper — scădere < 10% (profil patologic, risc crescut)
- Extreme dipper — scădere > 20% (risc de hipoperfuzie nocturnă)
- Reverse dipper (riser) — tensiunea crește noaptea față de zi (risc cardiovascular maxim)
De Ce Contează Profilul Nocturn?
Studiile arată clar că profilul non-dipper și, mai ales, reverse dipper este asociat cu:
- Risc crescut de accident vascular cerebral
- Afectare cardiacă (hipertrofie ventriculară stângă)
- Afectare renală (microalbuminurie, progresie a bolii cronice de rinichi)
- Mortalitate cardiovasculară mai mare
Ce Condiții Produc Profil Non-Dipper?
- Diabet zaharat
- Boala cronică de rinichi
- Apnee obstructivă de somn
- Hipertensiune secundară
- Disfuncție autonomă
- Vârstă înaintată
- Consum excesiv de sare
Cum Se Detectează?
Profilul dipper/non-dipper poate fi identificat exclusiv prin monitorizare MAATA pe 24 de ore (Holter TA). Nicio altă metodă de măsurare a tensiunii (la cabinet sau acasă) nu poate oferi informații despre comportamentul tensional în timpul somnului.
De reținut: Raportul MAATA include automat calculul procentual al scăderii nocturne și clasificarea dipper/non-dipper. Este o informație standard, disponibilă în orice monitorizare Holter TA.
Implicații Terapeutice
La pacienții non-dipper, medicul poate recomanda cronoterapie — administrarea medicamentelor antihipertensive seara, pentru a restabili profilul nocturn normal. Această ajustare este posibilă numai după ce MAATA a confirmat tiparul tensional.
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.