Hipertensiune Mascată — Tensiunea Care Se Ascunde

Ce Este Hipertensiunea Mascată?

Hipertensiunea mascată este opusul hipertensiunii de halat alb: tensiunea arterială pare normală în cabinetul medical, dar este crescută în viața de zi cu zi — acasă, la serviciu, în timpul activităților obișnuite. Studiile arată că 10–15% dintre persoanele considerate normotensive la cabinet au, de fapt, hipertensiune mascată.

De Ce Este Periculoasă?

Hipertensiunea mascată este considerată una dintre cele mai insidioase forme de hipertensiune, deoarece:

• Nu este detectată la controalele medicale de rutină
• Riscul cardiovascular este comparabil cu cel al hipertensiunii susținute (confirmate)
• Poate produce afectare de organe țintă (inimă, rinichi, vase) fără simptome evidente
• Rămâne adesea netratată tocmai pentru că valorile de cabinet sunt normale

Cine Este Expus?

Hipertensiunea mascată este mai frecventă la:

• Persoane cu stres profesional ridicat
• Fumători
• Persoane cu sindrom metabolic sau diabet zaharat
• Pacienți cu tensiune „înalt-normală" la cabinet (130–139/85–89 mmHg)
• Pacienți sub tratament antihipertensiv care par „controlați" la cabinet

Cum Se Diagnostichează?

Diagnosticul hipertensiunii mascate este posibil exclusiv prin monitorizare ambulatorie (MAATA / Holter TA) sau prin automonitorizare la domiciliu (HBPM). Criteriile de diagnostic:

• Tensiune la cabinet < 140/90 mmHg
• Media MAATA pe 24 ore ≥ 130/80 mmHg sau media diurnă ≥ 135/85 mmHg

Numai MAATA poate surprinde și componenta nocturnă, ceea ce face investigația esențială pentru un diagnostic complet.

Ce Se Întâmplă După Diagnostic?

Dacă Holter TA confirmă hipertensiune mascată, medicul va evalua necesitatea tratamentului antihipertensiv și va recomanda modificări ale stilului de viață. Monitorizarea periodică prin MAATA este esențială pentru urmărirea evoluției.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.